- lovitură în plin
- slam jam in the middle of...aprox. a cap that fits.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
lovitură în plin
Look at other dictionaries:
plin — PLIN, Ă, plini, e, adj., s.n. I. adj. 1. (Despre vase, încăperi, recipiente etc.) Care este umplut cu ceva, în care se află ceva până la limită. ♢ expr. Plin ochi = umplut până la limita capacităţii. A fi plin de sine (sau de el) = a avea o… … Dicționar Român
punci — PUNCI1, punciuri, s.n. Băutură făcută dintr un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. şi diverse mirodenii. – Din engl., fr. punch. Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX 98 PUNCI2, punciuri, s.n.… … Dicționar Român
dup — interj. 1. Cuvânt care imită mersul apăsat, tropăitul încălţămintei etc. 2. Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de o izbitură, o căzătură etc. – Onomatopee. Trimis de ana zecheru, 17.03.2008. Sursa: DEX 98 dup interj. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
băţ — BĂŢ, beţe, s.n. 1. Bucată de lemn lungă şi subţire. ♢ expr. A pune (cuiva) beţe în roate = a face (cuiva) dificultăţi pentru a zădărnici o acţiune, un plan. (reg.) A da (ca câinele) prin băţ = a fi extrem de insistent, de obraznic. A rămâne cu… … Dicționar Român
greu — GREU, GREA, grei, grele, adj., GREU, adv., s.n. I. adj. 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeţei pe care stă; care are greutate (mare); care cântăreşte mult. Corp greu. ♢ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are în dotarea… … Dicționar Român
liber — LÍBER1, libere, s.n. (bot.) Complex de vase din ţesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarţei plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase şi în care se află ţesuturile de nutriţie, de susţinere etc. ♦ (Cu sens colectiv)… … Dicționar Român
arde — ÁRDE, ard vb. III. I. intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. tranz. A da foc, a băga în foc. ♢ expr. A arde cu fierul roşu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroşit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. tranz., refl. şi … Dicționar Român
plesni — PLESNÍ, plesnesc, vb. IV. 1. intranz. A crăpa, a se sparge (cu violenţă şi de obicei cu zgomot) din cauza unei lovituri, a unei presiuni prea mari, a unei variaţii de temperatură etc.; spec. a exploda. ♢ expr. A plesni de... = a nu mai putea de … Dicționar Român
